Am promis că o să vă arăt filmarea din intersecția Shibuya care a dus la arestarea mea în Tokyo. Pentru cei care nu au citit detaliile publicate ieri, găsiți aici toată povestea. Am combinat mai multe momente în acest video iar în toate am lăsat sunetul original, inclusiv strigătul de surprindere al Deliei în momentul descoperirii polițiștilor lângă noi.
Read More
A treia zi din călătorie și prima zi din Tokyo a fost oarecum sub unele așteptări și mult, fooaaarte mult, peste altele, neașteptate și nedorite!
Știm cum se spune că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg! Ne propusesem să vizităm 2 muzee, în schimb am ajuns la o cafenea cu peste 50 de pisici și….aici intervine partea neașteptată și nedorită….la o secție de poliție!!!!
Read More
A doua zi a început în avion. După o escală de 4 ore pe aeroportul din Varșovia, ne-am urcat în avionul ce urmează să aterizeze în curând în Tokyo.
Read More
Nu îmi vine să cred că în sfârșit a sosit ziua plecării în Japonia. Ne gândim la această vacanță de un an de zile, de când a început Mara să învețe japoneză și ne-a pus în vedere să ne pregătim, că ea vrea să mergem în Japonia. Mai întâi am luat-o în glumă, apoi am început să ne gândim mai serios și apoi în decembrie am luat biletele de avion și am început să plănuim traseul.
Read MoreIf you could be someone else for a day, who would you be, and why?
Myself when I was 20…
Îmi developez și scanez filmele cam odată la 2-3 ani, așa că mă aștept ca pozele rezultate să nu fie mai vechi de 3 ani. Cumva am făcut ceva diferit când am pus la păstrare filmele în frigider, așa că în ultima tranșă am găsit câteva filme vechi de 10 și chiar 15 ani! De fapt știu ce am făcut, toți acești ani am crezut că filmele astea erau neexpuse… (îmi aduc aminte de Garry Winogrand care după moartea lui a lăsat cca 3000 de role de film nedevelopate!). Și mă bucur mult că așa ceva s-a întâmplat, pentru că bucuria revederii acestor amintiri prin prisma fotografiilor a fost de-a dreptul extraordinară.
Read More
Un pas mic pentru unii, un pas uriaș pentru mine: Ciucaș X3 UltraMaraton
Totul a început acum mai bine de un an și jumătate cînd mi-am imaginat că pot să alerg un ultramaraton. Mai alergasem maratoane înainte, dar niciodată ceva atît de ambițios pe o distanță atît de mare, 105Km cu o diferență de nivel de 5500m!
Așa că am început antrenamentul, și cînd a venit momentul, m-am aruncat în luptă cu tot elanul de care am dispus. Era septembrie 2017. Am reușit să ajung pînă la km 62, cînd am decis să renunț, deoarece depășisem timpul limită de 13 ore ca să pot să merg mai departe. Decizia a fost simplu de luat, am alergat împreună cu Contiu, care înainte cu 2 săptămîni a avut o gripă, iar în timpul cursei nu s-a simțit bine de loc, așa că am decis împreună să renunțăm.
A mai trecut un an și uite că septembrie 2018 se aproprie vertiginos, mă simt destul de bine antrenat, dar cine poate spune cu adevărat dacă ești bine antrenat pentru un ultra… Cum-necum, înainte cu două săptămîni, rațiunea mi-o ia razna și fac greșeala ca pe ultima sută de metri să îmi ridic numărul de km alergați cu 50% pe săptămînă iar inevitabilul se întîmplă: fractură de stres la al 5-lea metatarsian de la piciorul stîng. Read More
E foarte cald deja pentru perioada asta a anului, dar apa Dunării este destul de rece, nu atât încât să țină departe pe câțiva oameni de-ai locului.
Nu în fiecare zi ajungi să vezi cum un pian este luat sau adus pe scenă. Imi aduc aminte că în documentarul despre un acordeor de piane din Elvetia parcă, am rămas impresionat de sistemul lor de schimbat piane pe scenă. Nu numai că aveau și ei lift, dar sistemul, un robot de fapt, lua automat pianul din pozitia normală, îl ridica la 90 de grade și îl transporta până la lift!Read More
Recent Comments