Formula unu in Istanbul

Cind am ajuns la hotel, receptionistul ne-a intrebat daca am venit pt F1. Asta a fost si momentul in care am aflat ca in weekend linga Istanbul o sa fie multe masini cu multi cai putere. Citeva secunde ne-am gindit sa mergem dar idea de a sta citeva ore in acelasi loc doar sa vedem bolizi trecind pe linga noi nu ne-a prea suris.

Asa ca am revenit la programul nostru de vizitat moschee, bazare si restaurante.

Si de altfel, avem parte de formula unu proprie cum geamul de la camera da la strada iar orasul asta nu doarme niciodata.

Linistea din moschee te atrage ca un magnet dupa forfota strazilor si am inceput sa apreciem spatiile imense din interiorul lor. E foarte placut sa stai pe jos intr-un colt si sa te bucuri de citeva momente cu tine insuti. Pe de alta parte, cu cit moscheele sunt mai populate de localnici sau turisti ca noi, cu atit mirosul de covoare tabacite de mii de picioare e mai puternic… nimic in viata nu e perfect, indiferent de religie!

Am surprins si ceva mai rar, un barbat de-al locului tinindu-si copilul in brate (de obicei e cam treaba sotiei sa se ocupe de orice are de-a face cu cresterea plozilor). Din cite am vazut (nu ai voie sa iesi din perimetrul ‘turistic’), si-a adus copilul sa ii arate moscheea. Ulterior am vazut ca era baiat iar Delia a zic ca daca era fata sigur nu am fi avut parte de scena asta.