Dupa multe multe multe ore de zbor, cu un somn chinuit strecurat printre cina de la ora 2 noaptea ora Romaniei, micul dejun de la 8 dimineata si cateva filme, am ajuns in Shanghai. Primul lucru dupa ce am coborat din avion a fost sa ne repezim sa cumparam niste yuani, ca sa avem cu ce plati taxiul pana la hotel. Dupa ce am luat bagajele si am trecut de control, am realizat ca schimbasem cu probabil cel mai prost curs din China, dar noroc ca n-am schimbat decat 50$.

Iesind in sala de asteptare am fost intampinati de o mare de chinezi, fiecare agatat de cate un cartonas cu numele cuiva si toti cu ochii atintiti avid in ochii nostri. La cati erau, la noi puteai crede ca participa la o manifestatie. In sfarsit, n-am plecat bine spre statia de taxiuri si imediat apare prima incercare de pacaleala, in persoana unei taximetriste care a incercat sa ne convinga ca ne duce ea mai ieftin si mai repede decat daca mergem la coada. De data asta, dupa autopacaleala de mai devreme, am fost pe faza si am refuzat-o, ca sa aflam ulterior ca ne-ar fi luat de vreo 3 ori mai mult decat am platit noi in final.

Hotelul, New Westlake Hotel, se afla in fosta concesiune franceza, un mic boutique hotel, care pastreaza inca piese de mobilier si pe alocuri si mirosul, din epoca de glorie demult apusa, avem pana si un semineu in camera, probabil cea mai chic cazare pe care o s-o avem pe aceste meleaguri.

Odata cazati si improspatati, ne-am indreptat spre cel mai aproape magazin Apple din zona, pentru a pune mana pe un iPad, pe care l-am luat cu 35% mai ieftin fata de Romania. Strada pe care se afla, si singura de altfel pe care am reusit s-o strabatem astazi in cele 3 ore petrecute prin oras, era plina de magazine, cu marci foarte cunoscute, atat de ceasuri si bijuterii cat si de haine. Oare or fi adevarate sau niste fakeuri foarte bine facute?

Cel mai mare era complexul Hongkong Plaza, format din doua corpuri de cladiri de-o parte si de alta a strazii, unite printr-un culoar aerian, ce continea atat un imens Apple Store, cat si un urias magazin Cartier.

Obositi si lihniti, ne-am oprit sa mancam in primul local ce ne-a aparut in cale, Original Shanghai Dishes, care ne-a cam bulversat cu meniul de la intrare, scris in intregime in chineza, dar mancarea a fost foarte buna si ieftina, cam 50 lei pentru amandoi, cu tot cu 2 beri nelocale.

Cam atat pentru primele ore din Shanghai, Serban si-a mai cautat o baterie de rezerva pentru camera foto, dar de maine trecem la lucruri mai serioase…

P.S. In clipa in care am inceput sa scriem pentru blog am constatat ceea ce auzisem de la altii, si anume ca accesul la WP este restrictionat pe aici, asa ca o sa postam prin email. Sper sa mearga, nu avem cum sa vedem cum arata textul sau daca apar si pozele. Pe maine.