Din cind in cind mai apare pe piata cite o camera care surprinde cu totul, pe toti. Asa a fost de exemplu cu Nikon D3, prima lor camera FF si care a devenit peste noapte camera preferata sau rivnita a celor care vor sa fotografieze in intuneric si care de atunci a ramas camera mea de baza. De citiva ani incoace, companiile isi tot arunca in lupta tot ce au mai bun, iar cel putin pe piata consumatorilor amatori sau a celor entuziasti, ‘cirligul’ principal de atractie il reprezinta batalia megapixelilor. Mai multi MP mai multi doritori, mai multe vinzari, toata lumea fericita. Sau cel putin asta pare la prima vedere, pentru ca dupa ce ti-ai luat acasa camera de ‘jdemii de pixeli descoperi in final ca nu numai rezolutia este importanta ci si calitatea imagini.

De citeva luni tot circula zvonul ca noul D800 o sa aiba 36MP, m-am gasit si eu citind diferite forumuri, dar nu am stat prea mult la vremea acceea sa chibzuiesc ce implicatii ar avea o asemenea rezolutie. Acum, chiar peste noapte, Nikon a reusit iar sa schimbe regulire jocului iar eu am incercat sa inteleg de ce naiba, chiar eu acela care nu eram adeptul ‘jdemiilor de pixeli, sa realizez ca imi trebuie aceasta camera.

Acum sa nu credeti ca reactionez ca omul din Neanderthal, iesit proaspat din pestera si care a ramas stupefiat cind a descoperit focul pentru prima oara. Pe piata mai exista de ceva vreme alte camere care sa aiba destui MP citi sa vrei sa ii pui pe calculatorul au. Exista de exemplu de la Canon modelele EOS 1-Ds Mark III si 5D Mark II de 21MP, si bineinteles de la Nikon D3X de 24MP. Probabil ca reactia mea la modelele Canon, sau Sony a fost minima, orice trecere catre una sau alta inseamna o investitie serioasa si in lentile, asa ca am constientizat de existenta lor, m-am bucurat pentru altii si am trecut mai departe.

Si totusi de ce exercita D800 o atractie asa puternica asupra mea? De curind a fost lansat si Nikon D4 care are 16MP si care ‘zboara’ pina la inaltul cerului cu sensibilitatea ISO, doar ca totul zace intr-un corp masiv (si de curind incep sa caut camere cit mai mici si portabile) si pe de alta parte D4 e aproape dublu ca pret fata de D800. Am exclus din discutie pe Nikon D3X, cu o imagine cu siguranta mai buna decit de D800 dar care ‘sufera’ de aceleasi lucruri ca si D4. Stiu ca multi considera un corp precum al lui D3 sau D4 mult mai bun decit varianta lui D800, si cel putin dpdv tehnic au dreptate, minuirea lui D3 este mult mai usoara ca si functiile imbunatatite, fata de D800 cu grip. Dar eu am realizat ca fotografiez mai mult in deplasare si mai putin in studio si imi doresc sa mai am o coloana dreapta si sanatoasa si peste 10 ani.

In plus, si aici vine geniul celor de la Nikon, impreuna cu D800 si doar cu USD 300 mai mult (adica USD 3300), o sa apara si D800E, o camera aproape identica doar ca o sa ii lipseasca filtru AA. Traducere: imagini mai clare dar cu potential de moire. E! Chestia asta am impresia ca o sa fie lovitura anului, am inteles ca D800E se va produce intr-un numar limitat, eu simt ca o sa se vinda mai bine decit D800. Pentru cei speriati de posibilitatea aparitiei moire de notat ca viitorul Capture NX va avea functie de eliminare, la fel ca si Lightroom 4 care o sa apara in aprilie. De fapt am mai scris eu aici despre asta.

Acum daca e sa mai ‘iau’ mai de aproape de D800 as zice ca este fratele mai mic al lui D4 cu mici diferente, in afara de corpul mai mic e mai ‘retinut’ la fotografia in rafala (doar 4 fps in FX fata de 10 fps), ISO standard maxim 6400 fata de 12800 la D4, in fine si alte lucruri (doar rezolutia este deasupra lui D4). Mai interesante sunt insa asemanarile care il fac pe D800 atit de atractiv:
– acelasi sistem de autofocus ca la D4
– acelasi mod video
– sensibilitate focalizare in lumia scazuta cu detectare pina la -2EV
(am trecut doar lucrurile care m-au atras de la inceput, cine e curios sa afle mai multe sa mearga aici)

Am incercat sa intru pe pagina Nikon sa mai verific citeva specificatii si … siteul lor e atit de aglomerat ca merge foarte incet, probabil ca multi vor sa descarce pozele puse la dispozitie cu D800 si D800E – linkurile aici si aici.

Ca o concluzie, Nikon a reusit sa aduca pe piata o camera la o rezolutie incredibila si intr-un corp mai mic decit flagship-urile companiei (D3, D4), si, poate cel mai important, la un pret ce o va face cu siguranta sa devina camera numarul 1 din gama ei la vinzari. Eu o sa vreau sa imi iau D800E pentru care sunt dispus sa dau cei 300 USD in plus pentru surplusul de claritate si am senzatia ca o sa devina camera mea de baza de lucru (USD 3000). Probabil ca la fel o sa simta si alti fotografi de studio sau de peisaj pentru care aceasta camera a fost in principal proiectata, si nu numai. Am un sentiment ca la categoria sensibilitate ISO, D800 o sa fie similar cu D3-ul meu, ceea ce nu ar fi deloc un lucru rau.

Eu tocmai imi planificasem sa imi fac upgrade la iMac-ul deja vechi de 3 ani, si uite ca vine Nikon si imi strica toate planurile. Pe de alta parte, dupa ce pun mina pe un D800 ca sa il testez si constat ca se ridica la niveul asteptarilor, pot sa imi vind linistit D3 si sa imi iau si calculatorul cu pricina. Dupa cum ii stiu pe cei de la Nikon, as putea foarte bine sa incep sa imi vind D3-ul…